Arie Specială de Protecție Avifaunistică – “Măgura Odobești” – ROSPA0075

a

Condiții culturale

 

aria naturală protejată Măgura Odobești

Patrimoniu cultural

Patrimoniul cultural și istoric al zonei include monumente și locuri legate de trecutul istoric al Moldovei și Tarii Romanești și este reflectat în literatură, istorie și arta.
Milcovul și Valea Milcovului reprezintă elemente ale patrimoniului național prezente în metafora din poezia lui Alecsandri, ,,Hora Unirii”: ,,Vin’ la Milcov cu grăbire, să-l secăm dintr-o sorbire, ca sa treacă drumul mare peste-a noastre vechi hotare” și se refera la eliminarea graniței, reprezentate de râul Milcov, dintre Muntenia și Moldova.
Granița de la Valea Milcovului a funcționat pâna în anul 1859, când Țara Românească și Moldova s-au unit sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, formând Principatele Unite.
Poezia lui Vasile Alecsandri, ,,Hora Unirii”, a fost publicată în gazeta Steaua Dunării, la data de   9 iunie 1856.

Casa memorială Ion Roată din localitatea Câmpuri, evoca povestea bătrânului țăran Ion Roată, direct implicat în evenimentele premergătoare Unirii Principatelor Romane.
Ion Roată a fost un simplu taran roman, deputat in Divanul Ad-hoc și totodată un înflăcărat susținător al Unirii Principatelor Moldovei și Munteniei.

Zona sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobești a fost locuită încă din Paleoliticul timpuriu. Așezarea paleolitica de la Vităneștii de sub Măgură.
La Coasta Lacului reprezintă o locuire civilă, o așezare paleolitica. Situl arheologic se afla la aproximativ 600 m Sud-Sud Est de biserica din localitate, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, pe terasa mijlocie, de pe partea dreapta a râului Putna, la o altitudine medie de 20-22m.
Nivelul de locuire Gravettiană are o grosime cuprinsă între aproximativ 20 – 30 cm și se situeaza stratigrafic, la limita inferioară a loessului gălbui-cenușiu, și în partea superioară a solului brun-roșcat închis. Un număr de câteva piese arheologice au fost descoperite și în depunerea III de culoare brun-roșcat deschis. Sub adâncimea de 0,50 m nu a mai apărut nici o piesa.
Vrânceanul își definește trecutul prin motto-ul: “noi durăm pe aceste locuri de când lumea și pământul ( … ) înaintea noastră fosta numai soarele și vântul” .
Vrancea arhaică, teritoriu închis și apărat din toate părțile de munți și dealuri, a oferit condiții unice și propice de dezvoltare și conservare a populației dacice și daco-romane și de formare a poporului român.

Un alt obiectiv de patrimoniu din zona sitului ROSPA0075 Măgura Odobești îl reprezintă fosta mănăstire Mera, cu hramul “Sfinții împărați”.
Aceasta se afla situata in satul Podul Mânăstirii, comuna Mera, județul Vrancea, fiind amplasată pe un platou aflat pe malul stâng al văii Milcovului. În prezent este compusă dintr-o biserică aflată în planul central al unei incinte fortificate cu turnuri de colț și cu alte turnuri pe laturile de Est și Vest, cel de pe latura vestică având rolul de turn de poartă și clopotniță.
În literatura de specialitate este considerată a fi singura ctitorie a familiei Cantemir. Anterior incintei actuale a funcționat o alta mănăstire, la Est de cea cunoscuta, ctitorita de către boierul Moțoc și episcopul loan al Romanului, soția lui Moțoc închinând-o domnitorului Constantin Cantemir. Biserica actuală a fast ctitorită de Antioh Cantemir, între anii 1706 – 1707.

În ,,Țara Vrancei” se mai păstrează și astăzi meșteșuguri tradiționale cum ar fi: prelucrarea artistică a lemnului, îndeletnicire întâlnită în special în zonele de munte, se remarcă prin celebrele ,,păpuși de caș”, folosite de localnici la producerea cașului și a cașcavalului, dar și ca obiecte de decor.
Aceste tipare mai pot fi întâlnite și astăzi în zonele montane, în zona localităților Negrilești și Nereju.

Alte meșteșuguri tradiționale sunt reprezentate de țesutul a diferite obiecte artizanale utilizate pentru împodobirea interiorului caselor; olăritul, reprezentat foarte bine în localitatea lresși; confecționarea portului popular și mai ales a ineditelor mațti populare.
Portul popular ilustrează continuitatea și unitatea etnografică a poporului roman, iar ,,Parada mațtilor” se bucura de un interes deosebit chiar și astăzi, păstrând vechile obiceiuri tradiționale nealterate de trecerea timpului.

În fiecare an, în ultima decadă a lunii Octombrie, vrâncenii sărbătoresc „Festivalul Internațional al Viei și Vinului”, manifestare în care sunt slăvite vinul, portul popular, obiceiurile și meșteșugurile tradiționale de pe aceste meleaguri.
În Vrancea există și un așa-numit ,,Drum al vinului” -marcat corespunzător pe multe drumuri naționale și județene care traversează podgoriile din Cotești, Vârtescoiu, Odobești și Panciu.