Arie Specială de Protecție Avifaunistică – “Măgura Odobești” – ROSPA0075

a

Păsări protejate

 

aria naturală protejată Măgura Odobești

ROSPA0075 Măgura Odobești

ROSPA0075 Măgura Odobești a fost desemnată ca Arie Specială de Protecție Avifaunistică prin HG. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, pentru protejarea a 12 specii de păsări

A 104 Bonasa bonasia (ierunca)

Aparține tipului de faună Siberian.
Este specie sedentară care traiește în habitatele forestiere din zona montană.
Este caracterizată ca specifică etajului tetraonidelor și este semnalată cu populații stabile în zona montană în diferite zone din țară.
Apare mai frecvent în arborete de foioase la altitudini mai mari de 300 de metri până la nivelul rașinoaselor dar este semnalată și în păduri mai rare cu mult subarboret.

A 092 Hieraaetus pennatus (acvila pitică)

Specie clocitoare în România, soșeste în zonele de cuibărit în luna martie și apoi migrează spre sud în sezonul de toamnă (octombrie).

Este specie de tip European care are ca habitat de cuibarire pădurile rare, cu arbori cu vârste înaintate, cu poieni de suprafețe mai mari care reprezintă habitatul preferat de hrănire.

A 224 Caprimulgus europaeus (lipitoarea sudica)

Specie de tip European cu un areal vast de cuibărire (regiunea palearctică, zonă temperată și mediteraneană din Europa, Asia și Vest și nordul Africii. Este specie migratoare care soșeste în România în a doua jumătate a lunii aprilie. Migrează spre sud spre sfârsitul lunii septembrie. Zona Dobrogei este considerată un important culoar de migrare pentru aceasta specie.

A 234 Picus canus (ciocanitoarea sura)

Specia aparține tipului de faună european. Cuibărește frecvent în păduri de foioase din care preferă asociațiile de salcii și plopi din luncile râurilor. Este frecventă și în pădurile rare de foioase și pădurile de amestec și poate fi observată și în parcuri de întindere mare sau grădini unde există arbori bătrâni. Ca arie de distribuție este semnalată de la câmpie până la aproximativ 1500 de metri altitudine.

A 238 Dendrocopos medius (ciocănitoarea pestriță mijlocie)

Aparține tipului de faună European.
În România este specie sedetară.
Habitatul preferat îl reprezintă pădurile de foioase începând din zona de câmpie și până la munte.

A 239 Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb)

Specia aparține faunei transpalearctice. Este specie sedentară în țara noastră. Habitatele populate sunt pădurile de fag și de rășinoase. În timpul iernii coboară la altitudini mai mici, dar se întoarce în zonele de cuibărit la sfârșitul iernii și începutul primăverii.

A 429 Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea pestriță de gradină)

Aparține tipului mediteranean de faună. La noi este sedentară, preferând grădinile, parcurile dar și arboretele de foioase cu arbori rari. Este considerată specie antropofilă cuibărind mai ales în arborii din interiorul localitaților.

A 246 Lullula arborea (ciocârlia de pădure)

Habitatele caracteristice sunt zonele deschise, poienile de suprafața mare cu arbori rari unde își stabilește puncte de observație și de unde își apară teritoriul de cuibărit.

A 320 Ficedula parva (muscar mic)

Specia aparține tipului de faună siberian. Habitatele caracteristice sunt pădurile de foioase până la altitudinea de aproximativ 900  de metri. Este întalnită și în păduri de amestec de foioase cu rășinoase. Habitatul preferat îl reprezintă însă pădurile bătrâne de stejar.

A 321 Ficedula albicollis (muscar gulerat)

Specia aparține tipului de faună Europeană. Este specie migratoare. Sosește la noi în martie-aprilie și pleacă în septembrie. Habitatele caracteristice pentru cuibărire sunt pădurile rare de foioase, grădinile, parcurile, lizierele forestiere. Poate fi întalnită până la aproximativ 1500 metri altitudine.

A 072 Pernis apivorus (viespar)

Este specie migratoare care sosește pe teritoriul României la începutul primăverii (luna martie) și pleacă spre sud la începutul toamnei (sfârșitul lunii septembrie și prima parte din octombrie).

A 098 Falco columbarius (șoim de iarnă)

Habitatul caracteristic de cuibărire al șoimului de iarnă îl reprezintă pădurile din regiunile deluroase, montane sau mlăștinoase în cuiburi vechi construite în arbori, pe stânci și mai rar pe sol. Hrana este reprezentată de păsări de talie mică.